L’Università per tutti s’hè aperta l’annu universitariu
2006 scorsu cù una serìa di cunferenze
dedicate à Pasquale Paoli, di a prima
Facultà di l’acqua, di attelli di scrittura, e di corsi
d’infurmazioni…
Ecclectica, aperta à tutti : inter, vulendu dì cumuna,
resta ind’ è u spiritu di u so creatore, libera, gratisi è
cumuna.
A i studienti giovani si ponu aggiunghje ancu quelli
attempati chì a si sentenu sempre di piglià a strada
di Corti è fà o rifà in tutte e filiere di furmazione iniziale,
i studii chì li piacenu u più.
A v’aghju detta libera, gratisi è cumuna.
Ghjacumu Thiers, u distintu Direttore di u CCU - u
digià cunnisciutu Centru Culturale Universitariu, pè
e so publicazioni, a so rivista litteraria Bonanova,
u so teatru (avimu pientu s’estate in u cunventu di
Cervioni cù a so pezza “A scusa di Pasquale Paoli”
scritta dà u listessu Ghjacumu Thiers, ghjucata dà U
Teatrinu è prugrammata da l’Associu Grossu
Minutu, emu pientu vi dicu, chì ci simu truvati in
piena battaglia nant’à u ponte di Ponte Novu in u
1769 è e nostre milizie cascavanu cume mosche, si
tirava, si tirava da ogni parte ! I Francesi è i mercenarii
di l’armata corsa) li prupone pè l’annu novu
universitariu 2007 una vera scelta assai attraente.
Aperta da u Presidente di l’Università Antone
Aiello, Ghjacumu Thiers presenta u scopu di a riunione :
Cumu definisce a litteratura corsa.
Ghjuvan Maria Arrighi, ispettore d’academia e
ispettore regiunale pedagogicu di lingua è cultura
corsa, scrittore è critica litteraria hà principiatu,
fendu a storia assai cumpletta di a littteratura corsa,
andendu da i tempi i più landani à oghje, passendu
da Dalzetu (Nicolai) Sebastianu - chì si vulia citatinu
di u mondu è integralmente corsu ben ch’essendu
esciutu di a Culuniale - à Salvatore Viale…
da Monsignore della Foata à i scrittori di a
Tramuntana, cù Santu Casanova, o di a Muvra, da
Petru Rocca à Maistrale racuntendu pè facci ride a
storia di a so tomba, senza scurdassi di u mio paisanu
Anton Francescu Filippini di Santu Niculaiu
(vicinante di a mio caccara, in paese, a mio mamma
era a cumare di a so surella Chjara), dicendu chì
ind’e e so opere à tutti ùn c’era ingagiamentu fascista,
à Angelo Rinaldi chì scrive cusì bè ma chì ùn
si tene tantu caru (si hè scurdatu di a so cursità diventendu riccu è cunisciutu !) fin’à Ghjuvan
Battista Predali oghje.
Un si ponu cità tutti, tantu a lista era longa.
U secondu cunferenzeru, Francescu Saveriu
Renucci, prufessore di lettere à Aix, scrivanu è critica
litteraria, ellu dinù hà parlatu di l’opere di l’autori
è soprattuttu di a problematica è a definizione di
l’oggettu “litteratura corsa” à traversu di e sferente
lingue di a so spressione, taglianu, francese, corsu…
Di u libru Pesciu anguilla di Dalzettu cù “Bastia,
bianca è grisgia” tandu - i culori so cambiati oghje.
Di Brumes, reseau, miroir di Max Caisson.
Di Viaghju in… di Marcu Biancarelli, Marcu hà
scrittu dinù a legenda di Orso Alemano, terribule
signurottu, mortu assassinatu, vulia esse u primu à
prufittà di e giovane spose sempre vergine, è di u
muscone chì sorte da a tomba burtulata da quattru
giuvanuttoni (ma chì seranu andati à fà custì pè
liberà u muscone ?! )
In seconda parte, a quistione hè :
Chì ghjè a litteratura corsa ?
Ingiru à Alanu di Meglio, maestru di cunferenze à
l’IUFM di Corsica, Istitutu di furmazione universitaria
di i maestri, c’era Fabiana Maestracci, Paulu
Desanti, Ghjuvan Luiggi Moracchini, Marcu
Biancarelli è Ghjuvan Petru Santini.
Ognunu hà datu a so pusizione nant’à issu suggettu
difendendu a lingua ch’ellu utilizava cume “ litteratura
corsa”.
Si hè parlatu di litteratura corsa plurilingua, di i
scrittori allevati in lingua materna francese, forse
quelli di a spalluzzera…
Fabiana rigretta d’un pudè scrive in corsu ma l’ampara,
Paulu Desanti dice chì a litteratura corsa hè
scritta in corsu.
U dibattitu chì a seguitatu hà permessu di dì u so
parè.
Vi diceraghju qualchì frasa :
Si hè parlatu chì si scrivìa per sè, per i lettori, per a
spergliera, per a vendita, u corsu hè una lingua di u
pensà, u francese una lingua d’azzione dice
Ghjuvan Luiggi Moracchini, Francescu Santini di
Merusaglia di “Dite a vostra” parla di “morta a lingua,
mortu u populu”, Ghjuvan Petru Santini, a ringuesciatu
l’idea dicendu “mortu u populu, morta a
lingua”, Ghjuvan’ Maria Comiti, maestru di cunferenze
à l’Università, ci hà dumandatu scherzosu,
“ si un giapunese scrivendu nantu à a Corsica in giapunese
era litteratura corsa ?”.
E pò Ghjacumu Thiers hà aghjustatu chì per u so
libru “A funtana d’Altea” ùn li ne restava più
manc’unu di a versione corsa, tutti quelli in francese
l’hà… dicendu, s’hè vo ne vulete ?
Chì piacè di sciambulia tutte st’idee !
Mi pare ch’elle sò u spechju di a sucietà corsa
d’oghje !
Alanu di Meglio cunclude u cuntrastu dicendu chì si
sente sviluppà un parlatu bastardu è pone a quistione
: s’ella pò esiste una litteratura corsa senza a
lingua corsa ?
Si pò dì chì c’hé una pruduzzione litteraria, ùn si pò
dì s’ell’hè litteratura corsa.
L’autori sò plurilingui ma autori corsi nò.
Poi Guidu Benigni, scrittore cunnisciutu, rimettia i
premii di “Stonde Scritte”, l’attellu di scrittura in
lingua corsa di u veranu 2007.
L’attu, forse, u più interessante di a ghjurnata : tutti
i pueti a rughja para !
Ognunu a ricevutu un premiu uguale .
A lista ùn l’aghju micca ma e puesie seranu publicate
nant’à u prussimu numeru di a rivista di u
CCU, Bonanova.
L’omi sò liberi è uguali, a dicianu digià à a prima
università di Pasquale Paoli, à l’Università di
Corsica oghje, si face !
Termineraghju dicendu u bellu cumplimentu di
Ghjacumu Thiers per l’emissione “Dite a vostra”
appughjendu nant’à a tradizione d’oralità di a lingua
corsa, parechji participanti eranu in Corti, uni pocchi
fendu parte di l’attellu di scrittura in lingua
corsa.
Si spera per st’annu novu universitariu almenu una
sessantina di pueta novi, allora scrivitevi chjamendu
u CCU Università Inter Età di Corti, l’Università di
tutti. Tel. 04 95 450078
Femu cusì campà a nostra lingua !
Infine si pò dì chì oghje a lingua corsa hè passata da
u spaziu privatu à u spaziu publicu, n’avimu intesu
l’ezempii.
Maria Teresia POLI