Ogni mese, Radio Corsica Frequenza
Mora face una bella emissione cunsacrata
à a tupunimia è diretta da u
maestru Ghjuvan’ Carlu Antolini,
attuarita da Ghjuvan’ Petru Acquaviva.
U 7 ghjugnu era l’ultima emissione
prima di u prossimu vaghjime.
U maestru cherse à l’ascultatori
d’accuncià qualcosa annantu a parolla
“Seneca”. Di st’acconciu, aghju pensatu
à fanne un articulu per « A Nazione ».
Quale era issu Seneca ?
Luciu Annaeu Seneca era u figliolu d’un scrittore
latinu d’origine spagnola. Luciu Seneca era natu in
Cordova (Spagna) l’annu 4 dopu à Cristu. Morse in
65, l’imperatore Nerone, eppuru educatu da ellu,
avenduli ordinatu da svenassi, avendu persu a so
fiduccia. L’imperatore Claudiu l’avia esiliatu in
Corsica duve stete da u 41 à u 49.
Seneca era dunnazzeru è l’imperatore Caligula li
avia rimpruveratu d’esse statu à e scurtichje cù a
surella.
Cù i corsi, Seneca ùn era tantu di settimana per via
ancu di qualchi tresca1. Dicia chì : « A prima
legge di i corsi era di vindicassi, a seconda era d’arrubà,
a terza di bugiardà ed a quarta di nigà l’esistanza
di i Dei. » Dicianu d’ellu chì u so stile era
pienu à spiritu ed à splendore è chì, di fronte à e
cose umane, avia l’impassibilità d’un saviu.
Ùn s’hè mai sappiutu duv’ellu residia in Corsica. A
cità a più impurtante era, tandu Aleria.
Un insignante à riposu, Antone Pieretti, di Luri, hà
studiatu i testi di Seneca per circà di sapenne dì di
più, ma indernu.
Corre una vuciata secondu a quale u filosofu passava
l’istatina in Luri, induve a torra ùn esistia
ancu, è l’imbernu in Petracurbara induve una torra,
u Castellare, si chjama Torra di Seneca ma ancu di
l’acula. E duie torre si pudianu cunfonde à tal puntu
chì un storicu, bibliotecariu reale, chì si facia
chjamà Valery, - pensu ch’ellu sia statu ellu – volse
andà à vede a torra di Seneca. Si fece preparà a
merenda da un osteriaghju bastiese ma u vitturinu si
sbagliò ed a cullazione l’aspettava in Petracurbara
mentre ch’ella era à Luri è cusì, Valery si fermò à
denti asciutti.
Anni fà, Antone Pieretti fece una cunferenza per
parlà di u suggiornu di Seneca in Corsica. Destinata
ad a sucietà di e scienze di a Corsica, a cunferenza
fù stampata annantu à u Bullettinu di a Sucietà. Ne
riparleremu.
Di a pieve di Seneca (antica pieve di Capicorsu) ùn
si ne hè parlatu chè da u seculu IV è puru à u seculu
XIII ed in 1789 a pieve diventò u cantone di Luri…
Seneca ùn pudia impedissi d’esse vicendaghju2. Un
babbu avendulu surpresu in traccia di cuttighjà e so
figliole, u missenu à paffe zifarate3 è, da ‘ssu
ghjornu, a puncicula fù chjamata « urtica
seneca ». Tandu hè natu u pruverbiu : « Maladetta
urtica, benedetta vitriola. » In fatti, a vitriola4 ghjè
u contravelenu di l’urtica ; ghjè ciò ch’o dicu
ind’un puema ch’aghju dedicatu ad
Antone Pieretti :
" O se l’avessi sappiuta
Seneca ch’a vitriola
Guarisce le zingature
Di la capanaccia acuta,
Si n’averia untu, nudu,
Panza , chjappe è u so minchjolu,
Chì quelle donne di Luri,
Avianu sculifatu
È, prestu, saria vultatu
À le so care scritture."
Ma, per rivene ad a so cunferenza, ùn hè di què
ch’aviu parlatu ad Antone Pieretti. Aviu datu, à u
miò pare, u sensu di a parolla « seneca » : ci vidia
u termine « zennica »5 chì vole dì : sciappale, precipiziu
(Falcucci), locu d’aspriccia, in zenna d’una
ripa, d’una penta6.
Recitai à Pieretti a prugantula cunnisciuta:
« Dumane hè dumenica,
U prete hè ind’a zennica;
A zennica hè rotta,
U prete hè ind’a botte,
A botte hè senza fondu,
U prete hè ind’u fornu,
U fornu hè senza teghja,
U prete sculatteghja7
Sculatteghja quantu ti pare
Chì dumane hè Carnevale. »
Si pò dì chì a torra di Seneca hè una vera zennica
ed hè perciò chì Antone Pieretti m’hà datu ragiò
ind’una nota ch’ellu hà postu à u pede di a so cunferenza.
Avà sapemu chì u filosofu Seneca ùn rapresenta più
chè u nome d’una zenna capicursina è chì ‘ssu
filosofu dunnazzeru ferma sempre ind’u nostru
incunscente cullettivu ind’u nome di a maladetta
puncicula.
Roccu Multedo
(1) Tresca : in fr. : aventure galante.
(2) Vicendaghju : in fr. : coureur de jupons.
(3) À paffe zifarate : in fr. : les fesses nues.
(4) Vitriola : in fr. : la pariétaire. Patrinustrella in
Petretu ; ghjambirussetta in Sartè.
(5) Zennica : m’hà fattu pensà ad un racontu di
« l’Annu Corsu » : un zitellu muntagnolu entre in
chjesa per a prima volta. Quandu u prete colla in pulpitru
disse : « Vidi à un incamisgiatu chì si colse à
un ripizzulu »: Era a zennica.
(6) In zenna d’una penta : in fr. : au bord d’untalus,
escarpement (Rabazzani), à pic.
(7) Si pensa à Seneca sculifatu da e donne di Luri.