Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 6, Lugliu di u 2007


Seneca



Ogni mese, Radio Corsica Frequenza Mora face una bella emissione cunsacrata à a tupunimia è diretta da u maestru Ghjuvan’ Carlu Antolini, attuarita da Ghjuvan’ Petru Acquaviva. U 7 ghjugnu era l’ultima emissione prima di u prossimu vaghjime. U maestru cherse à l’ascultatori d’accuncià qualcosa annantu a parolla “Seneca”. Di st’acconciu, aghju pensatu à fanne un articulu per « A Nazione ».

Quale era issu Seneca ?

Luciu Annaeu Seneca era u figliolu d’un scrittore latinu d’origine spagnola. Luciu Seneca era natu in Cordova (Spagna) l’annu 4 dopu à Cristu. Morse in 65, l’imperatore Nerone, eppuru educatu da ellu, avenduli ordinatu da svenassi, avendu persu a so fiduccia. L’imperatore Claudiu l’avia esiliatu in Corsica duve stete da u 41 à u 49.

Seneca era dunnazzeru è l’imperatore Caligula li avia rimpruveratu d’esse statu à e scurtichje cù a surella.

Cù i corsi, Seneca ùn era tantu di settimana per via ancu di qualchi tresca1. Dicia chì : « A prima legge di i corsi era di vindicassi, a seconda era d’arrubà, a terza di bugiardà ed a quarta di nigà l’esistanza di i Dei. » Dicianu d’ellu chì u so stile era pienu à spiritu ed à splendore è chì, di fronte à e cose umane, avia l’impassibilità d’un saviu. Ùn s’hè mai sappiutu duv’ellu residia in Corsica. A cità a più impurtante era, tandu Aleria.

Un insignante à riposu, Antone Pieretti, di Luri, hà studiatu i testi di Seneca per circà di sapenne dì di più, ma indernu.

Corre una vuciata secondu a quale u filosofu passava l’istatina in Luri, induve a torra ùn esistia ancu, è l’imbernu in Petracurbara induve una torra, u Castellare, si chjama Torra di Seneca ma ancu di l’acula. E duie torre si pudianu cunfonde à tal puntu chì un storicu, bibliotecariu reale, chì si facia chjamà Valery, - pensu ch’ellu sia statu ellu – volse andà à vede a torra di Seneca. Si fece preparà a merenda da un osteriaghju bastiese ma u vitturinu si sbagliò ed a cullazione l’aspettava in Petracurbara mentre ch’ella era à Luri è cusì, Valery si fermò à denti asciutti.

Anni fà, Antone Pieretti fece una cunferenza per parlà di u suggiornu di Seneca in Corsica. Destinata ad a sucietà di e scienze di a Corsica, a cunferenza fù stampata annantu à u Bullettinu di a Sucietà. Ne riparleremu.

Di a pieve di Seneca (antica pieve di Capicorsu) ùn si ne hè parlatu chè da u seculu IV è puru à u seculu XIII ed in 1789 a pieve diventò u cantone di Luri… Seneca ùn pudia impedissi d’esse vicendaghju2. Un babbu avendulu surpresu in traccia di cuttighjà e so figliole, u missenu à paffe zifarate3 è, da ‘ssu ghjornu, a puncicula fù chjamata « urtica seneca ». Tandu hè natu u pruverbiu : « Maladetta urtica, benedetta vitriola. » In fatti, a vitriola4 ghjè u contravelenu di l’urtica ; ghjè ciò ch’o dicu ind’un puema ch’aghju dedicatu ad

Antone Pieretti :

" O se l’avessi sappiuta
Seneca ch’a vitriola
Guarisce le zingature
Di la capanaccia acuta,
Si n’averia untu, nudu,
Panza , chjappe è u so minchjolu,
Chì quelle donne di Luri,
Avianu sculifatu
È, prestu, saria vultatu
À le so care scritture."

Ma, per rivene ad a so cunferenza, ùn hè di què ch’aviu parlatu ad Antone Pieretti. Aviu datu, à u miò pare, u sensu di a parolla « seneca » : ci vidia u termine « zennica »5 chì vole dì : sciappale, precipiziu (Falcucci), locu d’aspriccia, in zenna d’una ripa, d’una penta6.

Recitai à Pieretti a prugantula cunnisciuta:

« Dumane hè dumenica,
U prete hè ind’a zennica;
A zennica hè rotta,
U prete hè ind’a botte,
A botte hè senza fondu,
U prete hè ind’u fornu,
U fornu hè senza teghja,
U prete sculatteghja7
Sculatteghja quantu ti pare
Chì dumane hè Carnevale. »

Si pò dì chì a torra di Seneca hè una vera zennica ed hè perciò chì Antone Pieretti m’hà datu ragiò ind’una nota ch’ellu hà postu à u pede di a so cunferenza.

Avà sapemu chì u filosofu Seneca ùn rapresenta più chè u nome d’una zenna capicursina è chì ‘ssu filosofu dunnazzeru ferma sempre ind’u nostru incunscente cullettivu ind’u nome di a maladetta puncicula.

Roccu Multedo

(1) Tresca : in fr. : aventure galante.
(2) Vicendaghju : in fr. : coureur de jupons.
(3) À paffe zifarate : in fr. : les fesses nues.
(4) Vitriola : in fr. : la pariétaire. Patrinustrella in Petretu ; ghjambirussetta in Sartè.
(5) Zennica : m’hà fattu pensà ad un racontu di « l’Annu Corsu » : un zitellu muntagnolu entre in chjesa per a prima volta. Quandu u prete colla in pulpitru disse : « Vidi à un incamisgiatu chì si colse à un ripizzulu »: Era a zennica.
(6) In zenna d’una penta : in fr. : au bord d’untalus, escarpement (Rabazzani), à pic.
(7) Si pensa à Seneca sculifatu da e donne di Luri.