Una magnifica mostra s'hè tenuta issu mese di
ghjugnu à u cullegiu Simone Vinciguerra
“u picculu liceu” pè Bastiacci.
Avia pè tema: Luiggi Capazza.
Qual'era st'omu?
Originariu di l'Inulaccia, cumuna di Velone Ornetu,
Luiggi Capazza, figliolu di Ghjuliu Capazza è di
Lisabetta Giabicconi hè naru in Bastia in ù 1862.
Hà cumiciatu à so scularita in una scola primaria
religiosa poi à u liceu di Bastia.
Entratu à i Ponti e Argili inventa u "campillografu),
strumenfu per misura a stesa d'una linea diritta 0
curva. L'invenzione fù rimarcata dà un ispettore è u
cunsigliu municipale di Bastia Ii desse una borsa
per andà in Pariggi à prisentà u so strumentu è
ottene Una milalia d'oro.
Inventa dopu u paracaduta-lest, per cuntrulla a cullata
e afallata d'un' aerostatu.
Fù sperimentaru in Pariggi à 1'"Invalides"
induv'ellu hà avutu un successu tamantu.
Cuntinuo à perfeziuna u sistema.
I Bastiacci lancianu una chjama à a Corsica sana
per dà mezzi pin impurtanti per cuntinua e ricerche
di st'omu chi onora tantu a Corsica, patria
tant'amata dà tutti i so figlioli.
E po, crea torna l'aerostat Capazza, in fighjendu u
volu di l'ocelli, pudite vede i so dissegni, so sposti
anch'elli à u liceo.
A pruvatu parecchie volte e so invenzioni:
- Cù u so ballô u “Cabissos” s'hé atteritu in
catastrofa nant'à u monte Cabissos n'è e Pyrénées,
in Francia,lIi dera issu nome.
ln li 1886, i sgaiuffi bastiacci, scimiguliti, a li
provonu , fendu sperienze anch'elli lampendusi dà
Monte Pianu..
- Hè a “Star” rimarcata di l'epica, a ghjente intusiasmata
crea u Cumitatu Capazza : una bella fotografia
u mostra cun tutti quelli chi l'acclamanu piazza
Santu Niculà.
Face parecchje ascelnzioni in piaghja orientale,
Penta di Casinca, Canale di Verde, à li prova dinù
in Aiacciu cù un ventu scemu.
Si lancia ind'e a traversata di u Mediterraniu ln
ballo, partendu dà La Plaine in Marsiglia per raggiunghje
a Corsica in cumpagnia d'un certu à
Alfonsu Fondere.
U tempo un hè tantu incun'elli ma prusseguenu
quantunque.
Ind'e a navicella só in difficultà: a notte i chjappa,
un ci si vede più nunda, è pè cunsultà a bussula Ii ci
voIè à chjinassi in fondu, u vento spinghjenduli a
fumera.
Di i culombi messageri imbarcati, sapite quelli chi
portanu i messagi induv'elli so partuti, un li ne resta
più che unu !
Ci surteranu?
Un ragiu di lume luce quallà davanti : forse un
faru ?
So e Sanguinari.
Evviva, ci simu , à ci avemu fatta.
E pianu, pianu, si ponenu in Alzetti vicinu it
Appiettu.
I pastori clù l'hanu raccolti dicianu : “so cascati dà
u celu, só!so cascati dà u celu !”
Prestu l'ultimu culombu hè bagatu é si ne vola per
Marsiglia annuncia a riescita di a traversata, pè a
prima volta, di u mare terraniu in balló.
'Fù ellu dinù chi traversó u brancu di mare “la
Manche” à bordu di u dirigeùle “Morning-Post”,
partutu dà Moisson in Seine-et Oise é hè ghjuntu in
Inguilterra.
A mostra s'hè vista fine à u 30 ghjugnu, à ringraziavi,
a squadra di i prufessori è di i sculari di u cullegiu
Simone Vinciguerra pè issu travagtione, chi e
pensate si eo pongu a i capizzoni:
A QUANDU IN BASTIA-PURETTA
L'AEROPORTU LUGGI CAPAZZA ?
Maria Teresia Poli
Nota bene : Di sicuru sapemu tutti, chi u nome
Saint-Exupéry' è statu digià datu à l'aeroportu di
Lyon è chi seria megliu ch'ellu un ci fusse che un
aeroportu chjamatu cusi ind'è u mondu sanu.