Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 7, Sittembre di u 2007


Bastia-Poretta - Aeroportu "LUIGGI CAPAZZA"



Una magnifica mostra s'hè tenuta issu mese di ghjugnu à u cullegiu Simone Vinciguerra “u picculu liceu” pè Bastiacci.

Avia pè tema: Luiggi Capazza.

Qual'era st'omu?


Originariu di l'Inulaccia, cumuna di Velone Ornetu, Luiggi Capazza, figliolu di Ghjuliu Capazza è di Lisabetta Giabicconi hè naru in Bastia in ù 1862. Hà cumiciatu à so scularita in una scola primaria religiosa poi à u liceu di Bastia.

Entratu à i Ponti e Argili inventa u "campillografu), strumenfu per misura a stesa d'una linea diritta 0 curva. L'invenzione fù rimarcata dà un ispettore è u cunsigliu municipale di Bastia Ii desse una borsa per andà in Pariggi à prisentà u so strumentu è ottene Una milalia d'oro.

Inventa dopu u paracaduta-lest, per cuntrulla a cullata e afallata d'un' aerostatu.

Fù sperimentaru in Pariggi à 1'"Invalides" induv'ellu hà avutu un successu tamantu. Cuntinuo à perfeziuna u sistema.

I Bastiacci lancianu una chjama à a Corsica sana per dà mezzi pin impurtanti per cuntinua e ricerche di st'omu chi onora tantu a Corsica, patria tant'amata dà tutti i so figlioli.

E po, crea torna l'aerostat Capazza, in fighjendu u volu di l'ocelli, pudite vede i so dissegni, so sposti anch'elli à u liceo.


A pruvatu parecchie volte e so invenzioni:

- Cù u so ballô u “Cabissos” s'hé atteritu in catastrofa nant'à u monte Cabissos n'è e Pyrénées, in Francia,lIi dera issu nome.

ln li 1886, i sgaiuffi bastiacci, scimiguliti, a li provonu , fendu sperienze anch'elli lampendusi dà Monte Pianu..

- Hè a “Star” rimarcata di l'epica, a ghjente intusiasmata crea u Cumitatu Capazza : una bella fotografia u mostra cun tutti quelli chi l'acclamanu piazza Santu Niculà.

Face parecchje ascelnzioni in piaghja orientale, Penta di Casinca, Canale di Verde, à li prova dinù in Aiacciu cù un ventu scemu.

Si lancia ind'e a traversata di u Mediterraniu ln ballo, partendu dà La Plaine in Marsiglia per raggiunghje a Corsica in cumpagnia d'un certu à Alfonsu Fondere.

U tempo un hè tantu incun'elli ma prusseguenu quantunque.

Ind'e a navicella só in difficultà: a notte i chjappa, un ci si vede più nunda, è pè cunsultà a bussula Ii ci voIè à chjinassi in fondu, u vento spinghjenduli a fumera.

Di i culombi messageri imbarcati, sapite quelli chi portanu i messagi induv'elli so partuti, un li ne resta più che unu !


Ci surteranu?

Un ragiu di lume luce quallà davanti : forse un faru ?


So e Sanguinari. Evviva, ci simu , à ci avemu fatta. E pianu, pianu, si ponenu in Alzetti vicinu it Appiettu.

I pastori clù l'hanu raccolti dicianu : “so cascati dà u celu, só!so cascati dà u celu !” Prestu l'ultimu culombu hè bagatu é si ne vola per Marsiglia annuncia a riescita di a traversata, pè a prima volta, di u mare terraniu in balló. 'Fù ellu dinù chi traversó u brancu di mare “la Manche” à bordu di u dirigeùle “Morning-Post”, partutu dà Moisson in Seine-et Oise é hè ghjuntu in Inguilterra.

A mostra s'hè vista fine à u 30 ghjugnu, à ringraziavi, a squadra di i prufessori è di i sculari di u cullegiu Simone Vinciguerra pè issu travagtione, chi e pensate si eo pongu a i capizzoni:


A QUANDU IN BASTIA-PURETTA
L'AEROPORTU LUGGI CAPAZZA ?


Maria Teresia Poli

Nota bene :
Di sicuru sapemu tutti, chi u nome Saint-Exupéry' è statu digià datu à l'aeroportu di Lyon è chi seria megliu ch'ellu un ci fusse che un aeroportu chjamatu cusi ind'è u mondu sanu.