Natu in Santu Petru di Venacu, Ghjannettu
Notini hà scrittu in “A Tramuntana”, “A
Muvra ”, “A Baretta Misgia”, “ U
Muntese”, “Monte Cintu”, “Paese Corsu”, “Le
Provençal, Corse”, “Nice-Matin, Corse”. Cum’è
numarosi autori corsi di l’epica, firmava spessu
d’un pseudonimu : “U Sampetracciu”,
“L’Altore”… Giurnalistu, cuntadore, pueta, fù
soprattuttu u fundadore di u « Teatru di A Muvra »,
induve era a tempu autore è attore. Parechje di e so
cummedie scuntronu un veru successu populare
nanzu di esse publicate. Scherzose, ma senza alcuna
cattivezza, e so opere ghjocanu à a risa certi Corsi
impinzutiti è pretensiunuti, è tutta issa parte di a
sucietà corsa di l’epica chì si vulia « scurdà di a
filetta ». A si caccia dinù incù i puliticanti, in particulare
in a so cumedia in quattru atti “A Pulitica”.
Hè statu, U Sampetracciu, unu di l’animadori i più
apprezzati di e “Merendelle” di l’autori corsi urganizate
da Prete Carlotti (“Martinu Apinzapalu”). E
so puesie sò un veru incantu, chì virsificheghja di
manera fine, precisa è armuniosa. Ghjacintu Yvia-
Croce parla di un “pueta distintu”1. Ringraziemu à
Maddalena Massiani, figliola di l’autore, chì ci hà
datu dui manuscriti chè no’ publichemu quì :
“Pelegrinaggiu”, è “Machja corsa”.
1. Hyacinthe Yvia-Croce, Anthologie des écrivains corses,
Editions Cyrnos et Méditerranée, Aiacciu, 1987, t. 4, p. 95.
Opere publicate
A cigala è a Furmicula, in “Teatru comicu”, Libreria
corsa, San Niculau.
Mamma Socera, in “Teatru comicu”, Libreria corsa, San
Niculau.
Ficca ficca, in “Teatru comicu”, Libreria corsa, San
Niculau.
Rime. Puesie, strufulette, A Muvra, Aiacciu, 1927.
Una Manatella di Canzone, A Muvra, Aiacciu, 1928.
A Pulitica, A Muvra, Aiacciu, 1928.
I Successi di Natale Zuccone, A Muvra, Aiacciu, 1928.
Arcanghjula, A Muvra, Aiacciu, 1930.
U bascigliè di Fiffina, A Muvra, Aiacciu, 1932.
Una veghja cù Carluchju, A Muvra, Aiacciu, 1933.
Salvemu u dialettu !, A Muvra, Aiacciu, 1934.
Dichjarazioni d’Amore, A Muvra, Aiacciu, 1934.
Scartafacci muntagnoli, U Muntese, 1965…
Pelegrinaggiu
Issa puesia hè stata fatta per a cummemurazione
di a partenza di Pasquale Paoli, per u so
primu esiliu, in Padulella, in 1739.
Trenta dui anni fà, un pugnu d’omi
Vensinu à ste marine, in Padulella
Per pone à u muru d’una caserella
Un ricordu d’esiliu d’eroi domi
In seguitu à quella grande rivolta
Contru l’oppressione seculare.
Cun elli, un zitellone, a prima volta,
Versu l’incertu, quì, insulcò mare.
Pasquale di Ghjacintu, in Morosaglia
Vedì a luce. Prestu, à lu cuntattu
Di quell’ omoni in eterna battaglia,
In la so mente fresca, fece un pattu :
Campà per vede a patria liberata
O more ind’una lotta addisperata.
Partì. Napuli fù la prima tappa,
Quì, sviluppò d’urgenza l’intellettu,
Poi, cù quellu focu ardente in pettu,
Di stessu ardore pigliò spada è cappa.
Idea fissa : pè u sacru cuntestu,
A Patria li dicia : « Torna pestu ! »
(…)
Annu 1957 (Manuscrittu)
Machja corsa
Machja corsa, impampanita
Cù lu to verde mantellu
Pichjulatu à mille fiori
Carchi di mille sentori,
Chì danu ghjubiliu è vita
À la bestiola, à l’acellu…
Machja corsa, tanti muschi
Tanti fiori
È culori
Dimmi : Duve l’hai buschi ?
I buscu in senu à sta terra
Impastata di lu sangue
Sguttatu in più d’una guerra
È vindetta. Oghje mi langue
Di misurà l’abandonu
Chì nun merita perdonu.
A ! sò bella, di sicuru
Cu sti fiori
È st’odori…
Pueta, cantami puru !
Si, ogn’annu rifiuriscu
Per mandà muschi luntanu ;
Si cusì ringiuvaniscu
Mostru, à lu passante stranu
In sta terra chì dà suchju
Ad albitru, scopa è muchju
Ch’ell’hè terra solu avvezza
Incu fiori
È culori
A miseria ed a bellezza.
San’ Petru u 13 d’ottobre 1958
(Manuscrittu)