A cunferenza di José Stromboni in una sala
piena zuffula ci hà fattu ricullà à a chjama
di l’ADECEC in Cervioni 15000 anni
nanzu à Ghjesu Cristu.
Più di cinque anni di ricerca, di cunfrontu idea cù
idea, parulla cù parulla è cum’è un filu chì si tira,
u ghjumellu si sface liberandu a cuniscenza, portanu
à José Stromboni à dì ci chì i Sumeriani
serianu venuti da u mare, da u punente, da Dilmun,
da Kur Sig, 6108 anni fà o 4000 anni nanzu à
Ghjesù è si serianu istallati in bassa Mesopotania
tandu, vole dì in Iraccu oghje.
U prufessore Jean Bottero, a riferenza, dice “i chjamavanu
in sumerianu, MAR .TU “ è in accadianu,
“ AMURRU” ciò chi vole dì occidentali. Mostra da
duve elli venianu (hè cusì, Murusaglia,
Murianincu ecc. ùn venerianu micca da i mori).
Apiù gran’ parte di a ghjente dicenu ch’elli ùn sanu
tant’affari (si sà, in l’ Università ognunu stà in a so
spezialità, hè nurmale) ma un si pò lascià ind’è u
bughju forse a parte a più impurtante : l’origine di
a nostra storia.
À u pittore Courbet li piacìa à presentà pè l’origine
di l’omu, un sessu feminile. Secondu José
Stromboni, u ZI di a prima scrittura, ùn si trova chè
in lingua sumeriana è vole dì a frezza o a vita. Ci
seria sempre secondu ellu un raportu cù e prime
stantare, frezze arritte ver’ di u celu, anch’elle simbuli
di a vita.
Dicenu e tavulette di terra di a prima scrittura a
grande libertà trà omi è donne sumeriani. Inanna
era a so Dea. A statuletta truvata in Grossa in
Corsica suttana chì hè à u British Museum di
Londra - 4000 anni nanzu Cristu, serà ella ?
Presenta un triangulu a punta in ghjò nant’à u pettu.
U listessu simbulu pè a donna fù utilizatu à
Summer !
Quattru mille anni dopu, a Bibbia hà fattu sorte a
donna da a costa d’Adamu ! U scambiamentu di
sensu fù maiò ! È voga u sognu, o piuttostu a curiosità
è a riflessione.
Da una parolla à l’altra, altre sumiglie, radiche è
radicali è cuntrazzioni dinù di a lingua corsa cù e
listesse lettere è soprattuttu a listessa prununcia :
KUR significheghja a muntagna è SIG vole dì suttanu
: KUR SIG si prununcia sempre cusì : CORSIGA.
U paese di u mare suttanu in raportu à
induve si chjina u sole, u pesciu plattu.
Ind’è nuvelle ricerche genetiche (Analisi R-Matrix)
di Memmi l’Università di Corsica mostra una
cumunità di i Corsi cù i Baschi, l’Africani di u
nordu : Berberi, Fellistini è Touareghi, puntati da
l’invasioni arabe versu u punente.
È a ghjente venuta da Dilmun, l’isula cuperta di
furesta induve e mamme annannavanu i so ciucci
cantenduli ninni nanne, l’omi cantavanu tenendusi
l’orechja, e donne signavanu l’ochju è accumpagnavanu
i so morti (cum’è si vede sempre oghje in
Iraccu).
Sapianu annacquà, cunniscianu u bronzu (venutu
da Terrina è da Matra). Essendu troppu pochi si sò
fatti assurpà da i Semiti venuti d’Arabìa ma a so
cultura hè stata tramandata.
U ben’ di Petru Rossi, Imbasciadore, spezialista di
u Mezu Oriente dicia in unu di i so articuli di altissimu
nivellu in u giurnale U Ribombu, qualc’annu
fà : in l’arameanu oghje sempre c’eranu parechje
parolle corse. L’arameanu era dinù a lingua di u
Cristu !
Hé una prova suplementaria à aghjustà à issa
ricerca. C’hè dinù una zigourat in Sardegna, d’altre
sò in Iraccu ! José Stromboni vole fà a prova chì
Dilmun serìa a Corsica.
Ancu di grazia chì tutti i nomi di i lochi ùn sò stati
cambiati in Corsica suttana (cum’è Moriani Plage-
Costa verde - Costa serena - route de la corniche
(strada di l’uccelluline), Chemin de Pevecchio
(Strada di u Pevechju) ecc. ecc. Cumu sò quelli di i
vostri paesi ?
Ci vole à travagliacci, à facci casu pè i circadori è i
studienti prussimi osinò “ lampemu a mazza cù a
cugnola”.
Travagliu da allergà è apprufundì, a dice José
Stromboni. Ghjacumu Fusina, presente, hà felicitatu
u circadore, curiosissimu è di cicca putente,
denduli qualchì cunsigliu avisatu di l’universitariu
avvezzu à scrive è à publicà. Troppu esempii tombanu
l’esempiu !
Eo, dumandu à l’Università di Corsica di mette giovani
studienti nant’à una ricerca forte di tesa in cullaburazione
di sicuru incù José è cù l’Università,
cuncernati da a pruposta è circà à dimustrà a so ipotesi
senza dogmatisimi.
“ÙN SI PÒ LACÀ À NISUNU A SCRITTURA
DI A NOSTRA STORIA !”
Maria Teresia POLI
Stromboni J., 2003, La Corse à l’aube de la civilisation,
la flèche et la vie.
Stromboni J., 2006, KUR SIG l’eden retrouvé La
Corse entre Sumériens et étrusques, Edizione
Dumane.
Labat R & Malbran-Labat F., 2002, Manuel d’épigraphie
akkadienne, Librairie Orientaliste Paul Geuthner.