- Qualesse sò e missione è i mezi umani è finanziarii di a SAFER ?
Ogni regione hà a so SAFER. Hà trè missione maiò.
A prima hè agricula, a seconda cuncerna u sviluppu
lucale in leia incù e cullettività è a terza u sviluppu
è a prutezzione di l’ambiu. Hè una prerugativa
publica contru à a speculazione. Prova d’arregulà i
prezzi è d’intervene fendu valè u dirittu di preensione.
A SAFER ùn hà chè mezi publichi è ci vole à
dilla, ùn avemu micca abbastanza soldi. À u pianu
di e risorse umane, nant’à l’inseme di a Corsica,
simu ottu. Hè pocu.
- Appuntu, hè per quessa ch’ella era stata vutata a
creazione d’un fondu fundiariu da l’Assemblea
territuriale da cumprà terre à prò di l’agricultori.
À chì ne simu ?
Hè à a nostra iniziativa ch’ellu hè statu purtatu stu prugettu ma ùn hè uperaziunale. U scopu era d’anticipà
e vendite da rivende e terre à agricultori
secondu un prugettu precisu. U prugettu facia valè
u finanzamentu è permettia a stallazione. Cusì, averebbe
resu i soldi à u fondu è permessu di cumprà
d’altre terre. U prublema hè chì simu limitati in
eurò ma larghi in bisognu. Ùn ci hè più impresti dati
à l’agricultori.
- St’ultimi dece anni, cumu si hè mossu u marcatu
di u fundiariu ?
A SAFER riceve tutte e vendite. Analizemu a tendenza.
Sti ultimi anni, colla assai. L’agricultori
accedenu di menu in menu à a pruprietà. In dece
anni, i prezzi sò stati multiplicati da trè à sei ! Hè
cusì ch’elli sò scartati da a maestria di u fundiariu,
per via di a speculazione.
- Ci sò e specificità ind’è u marcatu corsu ?
Iè, si face à 80% nant’à picculi terreni. Nanzu, a
ghjente avia e so piccule pruprietà à i quattru scorni
di u paese. Era un agricultura famigliale assestata
da a Terra di u Cumunu. Oghje, ci giremu versu una
dimarchja di più pruduttiva. Hè per quessa
ch’avemu bisognu d’un acconciu novu di u territoriu
da travaglià nant’à spazii più impurtanti.
Quandu e terre ùn sò strutturate, l’agricultura ùn
pruduce micca abbastanza. Bisogna à raziunalizà u
spaziu. Passa pè a maestria di u fundiariu.
- Certe volte, l’agricultori ùn la sanu ch’elli si
vendenu certi terreni. A SAFER seria pronta à
sparghje l’infurmazione di l’assignazione à l’agricultori,
in un ghjurnale, nant’à Internet o nantu à
un antru puntellu ?
Avemu un affettivu troppu chjucu. Femu miraculi
tutti i ghjorni ! Avemu pochi mezi in pettu à l’altre
amministrazione ! Ma a possu dì ch’ellu ci hè una
trasparenza nant’à tutte l’uperazione. Avemu un
serviziu di custodiu. Pò esse ch’ùn avemu micca u
tempu di dilla à tutti.
- Chì ne pensate di a creazione di l’agenzia di u
fundiariu ?
Hè stata creata da risponde à dui oggettivi. Prima
per creà tituli di pruprietà è secondu per assigurà a
pruprietà ghjuridica. I mezi chì li sò dati : trè
milioni d’eurò, mi parenu sprupusitati in pettu à i
nostri. N’avemu bisognu ma ci vole à mette in ballu
dinù strumenti di regulazione di u marcatu da permette
ci d’ammaestrà u fundiariu. U marcatu ci hà
da scappà s’elli ùn sò messi in piazza sti strumenti !
Ùn ci hè nisunu marcatu duve ùn si trova un strumentu
di regulazione ! Perchè ùn la feriamu micca
per u fundiariu ?
- Da quì à pocu s’anu da tene l’assise di u fundiariu
?
Hè secondu l’iniziativa di u Presidente di a camera
d’agricultura 2B è di a SAFER ch’elle s’anu da tene
st’assise incù u CESC. Quandu saranu scelti i temi,
feremu un bilanciu è circheremu à definisce l’azzione
da mette in ballu a pulitica scelta. Hà da
ghjuvà dinù à infurmà l’upinione è i pulitichi.
- Travagliate incù u CESC. Perchè ùn avete micca
sceltu di travaglià subitu cù i pulitichi ?
Per via chì ùn si sente una vuluntà pulitica nant’à
l’acconciu di u territoriu. Vogliu dì una vera definizione
di u sviluppu in Corsica. In una pieve, ci volerebbe
à sapè cumu s’assestanu l’attività ecunomiche,
trà l’agricultura è l’altre attività. Altrimente, si
sviluppa l’anarchia ! Hè quessu u metudu. Dopu, ci
vole à adattà si à ogni situazione.
- Hè apposta per quessa ch’ellu hà da esce u PADDUC
?
U PADDUC hè un quadru generale. Ci dà l’urientazione
maiò. Ma ci vole una pianificazione. Avemu
bisognu d’un agenzia di l’urbanisimu. A Corsica
custruisce male. Manca a cuncertazione trà i rispunsevuli.
St’agenzia puderebbe aiutà l’eletti in e so
scelte.