Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 15, Lugliu di u 2008


Culletivu Parlemu Corsu





U cullettivu Parlemu Corsu hà un annu. À chì ne site ?

« Parlemu Corsu ! » hà un annu, è pudemu fà un prima bilanciu. L’uriginalità di a dimarchja hè chì u cullittivu d’una parti faci dumandi à i puderi pùblichi è d’una antra parti cerca d’agiscia di manera cuncreta à nantu à u tarrenu. L’aspettu rivindicativu hè matirializatu cù a noscia pitizioni : oghji conta dighjà più di 2500 signaturi ! Avemu, a sapeti, un situ internet (www.parlemucorsu.com) è po prisintemu a noscia pitizioni in i diffarenti fieri artigianali di l’ìsula. Par ciò ch’eddi sò l’azzioni cuncreti emu giniralizatu a pràtica di i « stondi ». Stondi ci n’hè statu in Portivechju, Patrimoniu, Ghisunaccia, Sartè è Corscia. Veni à dì ch’è no spassighjemu in a Còrsica sana è pà i mesa ch’affàccani parechji sò privisti. Ci hè dunqua una dumanda è u cuncettu t’hà u successu. Hè ripresu daltrondi in certi loca : Lucu di Nazza, Figari o ancu Bastìa (cù i “caffè in corsu”). À cantu à i stondi emu sviluppatu un antru cuncettu : quiddu di u dibàttitu in lingua corsa cù a missa à dispusizioni di parsoni incaricati di traducia in francesu par l’aienti ch’ùn capìscini micca.

L’emu pruvatu cù succesu davanti à un pùblicu di 200 parsoni à a sinemateca di Portivechju dopu à a prughjizzioni di u filmu di Robin Renucci « Sempre Vivu ! ». L’idea hè di muscià ch’ùn ci voli à intirdìsciasi di parlà corsu è chì di sicuru, participà à u so rinnovu dumanda u sforzu di tuttu inghjunu.

In fini, par compia à u niveddu di u bilanciu si pò ramintà chì di branu emu riuntu dinò una dimarchja chì adunisci l’associa di difesa di i lingui minuritarii chì stani in Francia. Ùn si tratta di sdrùghjasi drentu, hè una dimarchja in parallelu à a noscia. Semu alora cusignatarii d’unu scrittu cumunu di rivindicazioni è avemu participatu à una riunioni in Parici par mubilizà i diputati à favori d’una mudificazioni di a custituzioni francesa.

Durenti à un annu ci semu dunqua ingagiati à nantu à parechji tarrena d’azzioni è di più in più a dimarchja di u cullittivu pidda pesu.


Ci pudete ramintà qualessi sò i scopi di a vostra dimarchja ?

U cullittivu, dipoi u principiu di a so criazioni, conta di fà a dimustrazioni chì u pòpulu corsu voli d’una pulìtica ambiziosa pà a lingua corsa, veni à dì u pianu ch’è no prupunimu pà u so spannà (hè un pianu di 16 misuri è chì l’aienti poni leghja à nantu à internet). Vulemu ancu crià una vera dinàmica in a pupulazioni par ch’edda sighi pronta da veru à sustena ‘ssu pianu u ghjornu ch’eddu sarà missu in appiigazioni. Par fà ‘ssa dimustrazioni ci voli una adunita chì sighi a più larga pussìbuli. Luntanu da una pulìtica partighjana, semu à u cullittivu « Parlemu Corsu ! », parsoni di a sucità civili è durenti à un annu sò l’aienti di manera individuali ch’è no semu andati à circà. A noscia dimarchja hè di più in più arradicata in a pupulazioni. Tandu semu in misura di francà una tappa cù l’allarghera à i strutturi assuciativi chì sò ricunnisciuti pà u so ingagiamentu cutidiannu pà a lingua corsa.


Di maghju i deputati avianu decisu d’integrà e lingue regiunale in a custituzione. I senatori, sustenuti da l’Accademiziani l’anu ricusata. Mentre l’inseme di l’eletti corsi parenu d’accunsentu nant’à una cuufficialisazione, pare chì ùn la feremu à sbuccà nant’à una ricunniscenza ufficiale di a lingua corsa. In stu cuntestu, à chì ghjuverà a vostra petizione? Mi si pare chì a cacciata di Liber Bou « même 200 000 autonomistes Corses ne pourront pas modifier la constitution » fussi sempre d’attualità…

Dì chì l’iletti corsi pàrini d’accunsentu à nantu à una cuufficialisazioni, hè troppu. Ùn hè ancu u casu ma hè vera ch’ani fattu prugressa cunsidarèvuli in i so presi di paroli à favori di a lingua corsa. Firmemu sicuri ch’eddi sarani pronti à accittà a cuufficialità sì u pòpulu corsu in u so insembu faci a dimustrazioni ch’edda hè a so brama. Una dumanda chì daltrondi pidda sensu s’edda pirmetti l’appiigazioni d’un veru pianu di sparghjera di u corsu. Hè quissa a noscia dimarchja. Par ciò ch’hè di a mudificazioni di l’artìculu 1, vulemu pricisà chì par no hè una mudificazioni più simbùlica chè criatrici di dritti. Affirmemu sempri chì a mudificazioni nicissaria hè quidda di l’artìculu 2. È purtantu ‘ssu votu hè una avanzata. Hè un acquistu chì ci falicitarà u travaddu u ghjornu chì a noscia dimarchja sarà ghjunta à maturità. Hè un acquistu à nantu à chì ùn cuntàiami mancu d’appughjassi à principiu.

Hè par quissa chì à a riazzioni arcàica di l’Accademia Francesa è dopu di u Sinatu ci femu pocu casu. Hè ghjustu una riazzioni patètica chì cunveni à unu statu ch’ùn voli micca veda ciò chì si passa intornu ad eddu. Semu cunvinti chì ancu eddu cambiarà d’attitùdina. In u mondu ùn màncani l’asempia di puderi chì pinsàiani d’ùn mai ceda di pettu à una rivindicazioni è po chì finalamenti sò stati custretti à vultà in daretu. Una mibilisazioni chì adunnisciarìa a maiurità di i corsi pà a difesa di a so lingua ùn hè ancu stata fatta par avà, è ghjè pricisamenti l’ambizioni ch’è no avemu no. A noscia pitizioni di sicuru è unu di i meza ch’è no adupremu par pruvucalla.


Un antru affare pessimu per a lingua, hè a decisione di l’ANPE di pruibisce un annunziu à prò di u ricrutamentu d’una sicritaria cursofona. A discriminazione, ùn hà listessu sensu da mare in là…

Iè, è di sicuru ch’eddu hè un abusu di puderi da a parti di l’ANPE ma hè statu resu pussìbuli par vìa di i dibbulezzi di u sistema d’oghji. Hè chjaru chì ‘ssu affari di l’ANPE veni à dimustrà l’utulità d’unu statutu pà i lingui chì pirmittarìa d’assicurà à a lingua corsa una sicurità ghjurìdica.


Avete fattu una riunione incù d’altri associ è gruppi culturali. Dopu un annu, s’allarga a vostra dimarchja. Qualessi sò i vostri prugetti ?

Dighjà oghji, sò cinqui associa, sparti à nantu à tuttu u tarritoriu isulanu, chì sò pronti à riùnghjaci, è chì, par vìa di a so prisenza à cantu à no, ani tistimuniatu di u sustenu ch’eddi pòrtani à « Parlemu Corsu ! ». Si tratta di : A Cappellà (Patrimoniu), A Falce (Aiacciu), Matina Latina (Aiacciu), Scopre (Marignana), U Svegliu Calvese (Calvi). Simbulicamenti ani signatu a pitizioni di « Parlemu Corsu ! » ma dinò cun eddi, emu riflittutu à ciò ch’è no pudìami fà insembu par prumova l’usu di u corsu. Trè idei sò sciuti da a discursata. Avaremu l’uccasioni di riparlanni. Sempri cù l’ugittivu di fà chì a noscia dimarchja duvintessi di più in più pupulara è maiori, cuntemu di fà publicà in u ghjurnali i signaturi di l’aienti spartuti sigondu à diffarenti catigurìi : l’attori icunòmichi, i spurtivi, i sapienti… Naturalamenti, una catigurìa di a pupulazioni ch’è no cuntemu di mubilizà sò i culturali. Sò anni è anni avà ch’eddi sò numarosi i scrittori, i cantadori o l’aienti di u tiatru à piddà a difesa di a lingua corsa è à fanni a so prumuzioni. Hè chjaru chì a mossa pupulara ch’è no vulemu pruvucà ùn si pò fà senza l’aiutu di ‘ssi culturali. Sò dighjà più di quaranta à avè signatu a pitizioni di « Parlemu Corsu ! » (A Filetta, Felì, Sekli…) ma ni ferma parechji altri chì ci poni purtà u so sustenu. Par aiutacci à lampà ‘ssa chjama, à cantu à no hè vinutu u gruppu Diana di l’Alba, chì ancu eddu simbulicamenti hà signatu a pitizioni ma chì dinò hà da rializà u prima cuncertu di sustenu à u cullittivu. Si farà sàpatu u 28 di ghjunghju à 9 ori di sera in Merusaglia, dopu à una stonda privista à 5 ori di sera è nantu à u tema « Avita in paesu, d’arimani à oghji ». Cù u 28 di ghjunghju, u cullittivu principia unu istati d’azzioni.

Hè chjaru chì pà a staghjoni ùn cuntemu di piantà a noscia prisenza à nantu à u tarrenu. Di sicuru emu privistu di cuntinuà à fà i stondi. Ma dinò, toccu u vaghjimu cuntemu di fà una prima riunioni pùblica. Po cuntemu di fà un travaddu cù i ziteddi è ancu cù i corsi di fora. Pinsemu dinò di travaddà (in partinariatu) cù l’urganisatori di i fieri è a fidirazioni chì l’adunisci.

In fini, à cantu à l’azzioni ch’è no femu no, emu da cuntinuà à cullaburà cù i signatarii di u scrittu cumunu à nantu à i lingui minuritarii par prupona contrapruposti à u scrittu di leci privistu pà u 2009. Eccu, dèmuci di rimenu, chì ni vali a pena !

Michele Leccia