
U cullettivu Parlemu Corsu hà un annu. À chì
ne site ?
« Parlemu Corsu ! » hà un annu, è pudemu fà un
prima bilanciu. L’uriginalità di a dimarchja hè chì u
cullittivu d’una parti faci dumandi à i puderi pùblichi
è d’una antra parti cerca d’agiscia di manera
cuncreta à nantu à u tarrenu. L’aspettu rivindicativu
hè matirializatu cù a noscia pitizioni : oghji conta
dighjà più di 2500 signaturi ! Avemu, a sapeti, un
situ internet (www.parlemucorsu.com) è po prisintemu
a noscia pitizioni in i diffarenti fieri artigianali
di l’ìsula. Par ciò ch’eddi sò l’azzioni cuncreti emu
giniralizatu a pràtica di i « stondi ». Stondi ci n’hè
statu in Portivechju, Patrimoniu, Ghisunaccia, Sartè
è Corscia. Veni à dì ch’è no spassighjemu in a
Còrsica sana è pà i mesa ch’affàccani parechji sò
privisti. Ci hè dunqua una dumanda è u cuncettu
t’hà u successu. Hè ripresu daltrondi in certi loca :
Lucu di Nazza, Figari o ancu Bastìa (cù i “caffè in
corsu”). À cantu à i stondi emu sviluppatu un antru
cuncettu : quiddu di u dibàttitu in lingua corsa cù a
missa à dispusizioni di parsoni incaricati di traducia
in francesu par l’aienti ch’ùn capìscini micca.
L’emu pruvatu cù succesu davanti à un pùblicu di
200 parsoni à a sinemateca di Portivechju dopu à a
prughjizzioni di u filmu di Robin Renucci «
Sempre Vivu ! ». L’idea hè di muscià ch’ùn ci voli
à intirdìsciasi di parlà corsu è chì di sicuru, participà
à u so rinnovu dumanda u sforzu di tuttu inghjunu.
In fini, par compia à u niveddu di u bilanciu
si pò ramintà chì di branu emu riuntu dinò una
dimarchja chì adunisci l’associa di difesa di i lingui
minuritarii chì stani in Francia. Ùn si tratta di
sdrùghjasi drentu, hè una dimarchja in parallelu à a
noscia. Semu alora cusignatarii d’unu scrittu
cumunu di rivindicazioni è avemu participatu à una
riunioni in Parici par mubilizà i diputati à favori
d’una mudificazioni di a custituzioni francesa.
Durenti à un annu ci semu dunqua ingagiati à nantu
à parechji tarrena d’azzioni è di più in più a
dimarchja di u cullittivu pidda pesu.
Ci pudete ramintà qualessi sò i scopi di a vostra
dimarchja ?
U cullittivu, dipoi u principiu di a so criazioni,
conta di fà a dimustrazioni chì u pòpulu corsu voli
d’una pulìtica ambiziosa pà a lingua corsa, veni à dì
u pianu ch’è no prupunimu pà u so spannà (hè un
pianu di 16 misuri è chì l’aienti poni leghja à nantu
à internet). Vulemu ancu crià una vera dinàmica in
a pupulazioni par ch’edda sighi pronta da veru à
sustena ‘ssu pianu u ghjornu ch’eddu sarà missu in
appiigazioni. Par fà ‘ssa dimustrazioni ci voli una
adunita chì sighi a più larga pussìbuli. Luntanu da
una pulìtica partighjana, semu à u cullittivu «
Parlemu Corsu ! », parsoni di a sucità civili è
durenti à un annu sò l’aienti di manera individuali
ch’è no semu andati à circà. A noscia dimarchja hè
di più in più arradicata in a pupulazioni. Tandu
semu in misura di francà una tappa cù l’allarghera à
i strutturi assuciativi chì sò ricunnisciuti pà u so
ingagiamentu cutidiannu pà a lingua corsa.
Di maghju i deputati avianu decisu d’integrà e
lingue regiunale in a custituzione. I senatori, sustenuti
da l’Accademiziani l’anu ricusata. Mentre
l’inseme di l’eletti corsi parenu d’accunsentu
nant’à una cuufficialisazione, pare chì ùn la
feremu à sbuccà nant’à una ricunniscenza ufficiale
di a lingua corsa. In stu cuntestu, à chì
ghjuverà a vostra petizione? Mi si pare chì a cacciata
di Liber Bou « même 200 000 autonomistes
Corses ne pourront pas modifier la constitution
» fussi sempre d’attualità…
Dì chì l’iletti corsi pàrini d’accunsentu à nantu à
una cuufficialisazioni, hè troppu. Ùn hè ancu u casu
ma hè vera ch’ani fattu prugressa cunsidarèvuli in i
so presi di paroli à favori di a lingua corsa.
Firmemu sicuri ch’eddi sarani pronti à accittà a
cuufficialità sì u pòpulu corsu in u so insembu faci
a dimustrazioni ch’edda hè a so brama. Una
dumanda chì daltrondi pidda sensu s’edda pirmetti
l’appiigazioni d’un veru pianu di sparghjera di u
corsu. Hè quissa a noscia dimarchja. Par ciò ch’hè
di a mudificazioni di l’artìculu 1, vulemu pricisà chì
par no hè una mudificazioni più simbùlica chè criatrici
di dritti. Affirmemu sempri chì a mudificazioni
nicissaria hè quidda di l’artìculu 2. È purtantu ‘ssu
votu hè una avanzata. Hè un acquistu chì ci falicitarà
u travaddu u ghjornu chì a noscia dimarchja
sarà ghjunta à maturità. Hè un acquistu à nantu à
chì ùn cuntàiami mancu d’appughjassi à principiu.
Hè par quissa chì à a riazzioni arcàica di
l’Accademia Francesa è dopu di u Sinatu ci femu
pocu casu. Hè ghjustu una riazzioni patètica chì
cunveni à unu statu ch’ùn voli micca veda ciò chì si
passa intornu ad eddu. Semu cunvinti chì ancu eddu cambiarà d’attitùdina. In u mondu ùn màncani
l’asempia di puderi chì pinsàiani d’ùn mai ceda
di pettu à una rivindicazioni è po chì finalamenti
sò stati custretti à vultà in daretu. Una
mibilisazioni chì adunnisciarìa a maiurità di i
corsi pà a difesa di a so lingua ùn hè ancu stata
fatta par avà, è ghjè pricisamenti l’ambizioni
ch’è no avemu no. A noscia pitizioni di sicuru è
unu di i meza ch’è no adupremu par pruvucalla.
Un antru affare pessimu per a lingua, hè a
decisione di l’ANPE di pruibisce un annunziu
à prò di u ricrutamentu d’una sicritaria
cursofona. A discriminazione, ùn hà listessu
sensu da mare in là…
Iè, è di sicuru ch’eddu hè un abusu di puderi da
a parti di l’ANPE ma hè statu resu pussìbuli par
vìa di i dibbulezzi di u sistema d’oghji. Hè
chjaru chì ‘ssu affari di l’ANPE veni à dimustrà
l’utulità d’unu statutu pà i lingui chì pirmittarìa
d’assicurà à a lingua corsa una sicurità ghjurìdica.
Avete fattu una riunione incù d’altri associ
è gruppi culturali. Dopu un annu, s’allarga a
vostra dimarchja. Qualessi sò i vostri prugetti
?
Dighjà oghji, sò cinqui associa, sparti à nantu à
tuttu u tarritoriu isulanu, chì sò pronti à riùnghjaci,
è chì, par vìa di a so prisenza à cantu à no,
ani tistimuniatu di u sustenu ch’eddi pòrtani à «
Parlemu Corsu ! ». Si tratta di : A Cappellà
(Patrimoniu), A Falce (Aiacciu), Matina Latina
(Aiacciu), Scopre (Marignana), U Svegliu
Calvese (Calvi). Simbulicamenti ani signatu a
pitizioni di « Parlemu Corsu ! » ma dinò cun
eddi, emu riflittutu à ciò ch’è no pudìami fà
insembu par prumova l’usu di u corsu. Trè idei
sò sciuti da a discursata. Avaremu l’uccasioni di
riparlanni. Sempri cù l’ugittivu di fà chì a noscia
dimarchja duvintessi di più in più pupulara è
maiori, cuntemu di fà publicà in u ghjurnali i
signaturi di l’aienti spartuti sigondu à diffarenti
catigurìi : l’attori icunòmichi, i spurtivi, i
sapienti… Naturalamenti, una catigurìa di a
pupulazioni ch’è no cuntemu di mubilizà sò i
culturali. Sò anni è anni avà ch’eddi sò numarosi
i scrittori, i cantadori o l’aienti di u tiatru à
piddà a difesa di a lingua corsa è à fanni a so
prumuzioni. Hè chjaru chì a mossa pupulara
ch’è no vulemu pruvucà ùn si pò fà senza
l’aiutu di ‘ssi culturali. Sò dighjà più di quaranta
à avè signatu a pitizioni di « Parlemu
Corsu ! » (A Filetta, Felì, Sekli…) ma ni ferma
parechji altri chì ci poni purtà u so sustenu. Par
aiutacci à lampà ‘ssa chjama, à cantu à no hè
vinutu u gruppu Diana di l’Alba, chì ancu eddu
simbulicamenti hà signatu a pitizioni ma chì
dinò hà da rializà u prima cuncertu di sustenu à
u cullittivu. Si farà sàpatu u 28 di ghjunghju à 9
ori di sera in Merusaglia, dopu à una stonda privista
à 5 ori di sera è nantu à u tema « Avita in
paesu, d’arimani à oghji ». Cù u 28 di
ghjunghju, u cullittivu principia unu istati d’azzioni.
Hè chjaru chì pà a staghjoni ùn cuntemu
di piantà a noscia prisenza à nantu à u tarrenu.
Di sicuru emu privistu di cuntinuà à fà i stondi.
Ma dinò, toccu u vaghjimu cuntemu di fà una
prima riunioni pùblica. Po cuntemu di fà un travaddu
cù i ziteddi è ancu cù i corsi di fora.
Pinsemu dinò di travaddà (in partinariatu) cù
l’urganisatori di i fieri è a fidirazioni chì l’adunisci.
In fini, à cantu à l’azzioni ch’è no femu
no, emu da cuntinuà à cullaburà cù i signatarii
di u scrittu cumunu à nantu à i lingui minuritarii
par prupona contrapruposti à u scrittu di leci
privistu pà u 2009. Eccu, dèmuci di rimenu, chì
ni vali a pena !
Michele Leccia