Essa dipindenti ecunumicamenti, hè ùn
pudè nè campà nè rializassi senza l’assistenza
giniralmenti intarissata di una
putenza più ricca. Ed hè a nostra situazioni, moltu
più malsana ch’edda incàusa, pà monda Corsi,
frustazioni chì crèscini in a misura di a crèscita di
a sottumissioni. Tocca dunqua à sfrancassi da stu
distinu.
Un mali chì si sparghji
Numarosi sò i segni di a dipindenza ecunòmica.
S’abbada prima cunsidarendu i scambii di i prudutti
è di i risorzi finanzarii di a Còrsica cù l’esteriori.
In i so raporti cù u restu di u mondu, si custata,
infatti, chì a Còrsica importa assai prudutti ma
n’esporta puchìssimu. U cumerciu esteriori di a
Còrsica, veni à dì u flussu di i beni chì èntrini è
chì èscini da l’Ìsula hè mal calculatoghju, chì, ùn
dispunimu micca di statìstichi è di cuntabilità
righjunali chì pirmittìssini di cunnosce di
manera sintética é sistemàtica u volume di i
scambii cù a Francia (intruti ed èsciti) è cù u
stragneri (impurtazioni è espurtazioni).
A balancia cumirciali, quandu si resci à calculalla,
veni à dì u muntanti di l’impurtazioni vinuti da
Francia è di u restu di u mondu scalculendu
l’espurtazioni, palesa una diffarenza mori mori in
pèrdita. D’altrondi sta situazioni ùn laca di sfraiassi
à longu andà, malgradu una pìccula migliuranza
ricenti. Par un dettu : in 1982, l’impurtazioni
èrani di centu sittanta sei (176) miliona di
franchi. Èrani di quattru centu trenta sei (436)
miliona di franchi in 1992, sìa una prugrissioni
di guasgi 250 % in deci anni. Impurtemu u
più grossu di u nostru cunsummu : non solu i
prudutti pitrulieri è i beni industriali, ma ancu i
dirrati alimentarii. Inveci, l’espurtazioni, cumposti
pà u più di vini, d’agrumi è di legnu, ùn sò cà
circa 15 % di a massa di l’impurtazioni.
A dipindenza nasci drentu à l’aparechju pruduttivu
di l’Ìsula. I nostri 22 000 picculìssimi impresi
(TPE) evoluèghjani in un marcatu lucalu musinosu,
chì ùn li pirmetti micca di calà i so spesi di
fàbrica, di venda di più è di cumpeta cusì cù l’impresi
à u stragneri. Incapaci d’esercità una cuncurrenza
cù i prezzi, rinùnciani à a pruduzzioni
massiva è si limìtani, pà a forza parti d’eddi, ad
attività da mezu à l’artisgianatu è a pruduzzioni di
servizii di poca valuta aghjustata, dundi si tròvani
à buleghju i bari o i cumerci chjuchi. D’altrondi,
l’impresi, datu chì u marcatu hè ristrettu, pratìcani
a poliattività. Ni cunsegui una spicializazioni
dèbuli. Si vendi cosa si pò, à quali si pò, è sempri
in pìcculi quantità. I nostri impresi sò, ordunqua,
cacciati da i marcati esteriori di i prudutti standardi
dundi a cuncurrenza si manifisteghja sighi cù i
prezzi, sighi cù a nuvità.
Infini, quand’eddu s’abbada a struttura di l’ecunumìa
corsa, si ferma stunatu da u pesu ch’eddu
riprisenta u settori pùblicu furmatu da l’amministrazioni
statali è i cullettività lucali. Guasgi un
terzu di a pupulazioni attiva ci si trova impiigatu ;
guasgi 30 % di a pruduzzioni di ricchezza ni
dipendi, appett’à 17 % pà a mizanìa francesa.
Ùltimu segnu cuncirnendu i particularità di l’ecunumìa
corsa, si custata chì l’indùstria (8 % di u
PIB) t’hà menu pesu chè u turìsimu (9 % di u
stessu PIB), in u prucedimentu di a criazioni di
ricchezza.
Dunqua, pruvemu di spiigà sti particularità.
L’orìgini di a dipindenza
U meccanìsimu di l’ecunumìa corsa u cumanda a
dumanda finali è micca un’ufferta originali è
cumpetitiva nata da i nostri impresi. Cusì chì,
ogni spesa fatta da a pupulazioni corsa o da i turisti,
prufitta sicura un pocu à i cumircianti lucali,
ma ingrossa soprattuttu u sciffru d’affari di l’impresi
chì prudùcini i beni acquistati da sti cunsummadori,
ch’eddu si trattessi d’un 4X4 Toyota
o di un pack di yaourti Danone. Or, st’impresi ùn
sò micca stallati in Còrsica, à tal puntu chì i
TPE isulani ùn benefizièghjani micca di l’effetti
favurèvuli di una crèscita di a cunsummazioni.
Certi impresi lucali risichèghjani ancu di spariscia,
com’è sti butteghi di panni d’Aiacciu o di
Bastia abbandunati, à u mumentu di i sconti, datu
chì i cunsummadori scèglini di fà i so pruvisti in
Marseglia o Nizza.
Comu escia da sta strada ceca ?
Rimedii
Sfrancassi da l’effetti pèssimi di st’ecunumìa pòvara
supponi chì u settori privatu pruduttivu si furtifichessi
è divintessi u mutori di sviluppu. U sistema capitalista
glubalizatu, pà u nostru prò o sprò, s’hè impostu. Hè nicissaria
chì una certa quantità d’impresi lucali intrìssini in u
muvimentu di mundializazioni, dundi par essa à l’altezza,
bisogna acquistà avantaghji cumparativi putenti.
“Hè impussìbuli ; a nostra arghja ecunòmica si componi
solu d’impresi pìcculi”, dici a voci cumuna ? Sicura, ma
quisti quì ùn sò micca spruvisti di capacità. A chjuchezza
ùn hè micca sempri unu svantaghju redibitoriu. Alcuni
d’eddi poni crescia è divintà impresi mediani, chì impiègani
parechji cintunari di parsoni cù a mira di tuccà marcati
di larga stesa, dundi pùgnani d’invistì un postu fruttìfaru.
Strategìa sìmuli supponi chì i puteri pulìtichi avìssini una
pulìtica ecunòmica ben accirtata è sustinìssini a crèscita di
una quantità bedda definita d’impresi chjuchi, quiddi chì
òffrini una capacità di crèscita supiriori à a midianìa di u
settori. Si custata, di fatti, in u mondu intieru, chì in un settori
d’attività datu, quiddu di l’alta tecnulugìa par un dettu,
calchì impresi poni passà facilmenti da una classa di maiurezza
à l’altra. In oltra, importa di sicuru di sustena a creazioni
è a nuvità ogni volta ch’eddi si manifistèghjani
putenti qualità d’impresi.
In brevi, pà un’ìsula com’è a Còrsica, escia da a dipindenza
ecunòmica ùn hè una chimera. Ci voli à vulella. Un
esempiu ? L’ìsula d’Islanda, à a lìmita di i ghjacci pulari
accogli una pupulazioni di 300 000 abitanti. Sò indipindenti
dapoi sissanta anni è u rivinutu ad abitanti hè divintatu
unu di i prima di u mondu. Parchì allora ùn suvitarìami
micca a listessa strada di sviluppu ?
Ghjacumu Orsoni, Prufissori emèritu à l’Università di Còrsica
Traslazioni da u francesu da Rinatu COTI