Natu in Marignana, Anton Dumenicu
Versini hè statu un impurtante attore
culturale è puliticu, mà dinù un
autore di prima trinca, in versi è in prosa. U
so pseudonimu, « Maistrale », l’hà sceltu in
riferenza à Federiccu Mistral. L’hà fatte tutte,
Maistrale : da l’alimee à l’ape, passendu per
a creazione d’una… agenzia matrimuniale !
Ma hè statu soprattuttu un animadore culturale
impurtante, urganizadore di feste di
paese è di cuncorsi di puesie, fundadore
d’una « Accademia » è di u so
« Almanaccu ». Nantu à u pianu puliticu, a so
persunalità hè stata assai cuntestata.
Maistrale fù autonomistu, nanzu di liticassi,
in 1928, incù Petru Rocca è « A Muvra ». A
so opera literaria hè ricca : cumedie, puesie è
dinù canzone spessu assai cunnisciute, cantate
da Cesare Vezzani o Tino Rossi. A so lingua
hè « ricca è savurita »1, a so penna
spessu scherzosa. E face falà scutrate, nant’à
tutti, da u mulinaghju à u puliticante. Pare chì
ellu dicia d’ellu stessu : « Gattiva lingua
cum’è a meia, ùn ci ne hè in Corsica ! »2 Li
piacia à ride, à Maistrale, à prupositu d’ogni
cosa… Avia fattu fà, à u campusantu di « U
Cannicciu » in Aiacciu, a so tomba incù u so
bustu di bronzu nantu. Un ghjornu ch’ellu era
ghjuntu à ispezziunà issa tomba, scuntrò una
vechja. Quella, fighjendu u bustu, s’avvede
chì l’omu chì ghjè davanti à ella ghjè quellu
chì deverebbe truvassi dentru à a tomba.
Tandu, Maistrale disse à a vechja spaventata :
« Scusetemi o Madama. Quì dentru s’assuffoca
omu. Allora sò surtitu un pocu à piglià u
frescu ! »3
Ghjuvan Guidiu TALAMONI
1. Ghjacumu Fusina (Dictionnaire historique de la
Corse, opera cullettiva fatta sottu à a direzzione di
Antoine Laurent Serpentini, Albiana, 2006, p. 982).
2. Hyacinthe Yvia-Croce, Anthologie des écrivains corses,
Editions Cyrnos et Méditerranée, Aiacciu, 1987, t.4, p. 86.
3. Victor Sinet, Antulugia di a cartulina corsa, Albiana,
2002, p. 58.