Une pochi di quelli chì anu lettu u numeru di A
” Una verità chì disturba” realizatu da David
Guggenheim, U cumbattimentu di Al Gore contru u
riscaldamentu di a pianetta. L’anzianu Vici-
Presidente ci face capì cù fiure è schema terribuli
ciò chì risica d’accade s’è ùn ci discitemu attempu.
Hà giratu u so paese è u mondu sanu, scuntrendu
universiterii è pulitichi, st’ultimi sei anni pè fà cambià
e mentalità è fà cresce o nasce e cuscenze.
I più grandi sapienti s’accordanu per dì chì ci resta
pocu tempu per adddirizzà a direzzione di a lotta
planetaria. U sregulamentu di u sistema climaticu
pò purtacci perturbazioni meteorologiche estreme :
piene sceme, sicchine nant’à parecchji mesi, statine
sulleunesche chì ùn finiscenu mai.
Cuminciemu à rendecine contu ancu in Corsica. Hè
spessu a sicchia. Senza piove mancu una candella
nant’à parechji mesi, a rinfriscata di Santa Marìa
smarisce anch’ella. E castagne sò scarse è minute.
Ci sò state piene in a Ghisunaccia dui anni di fila.
L’ape ùn anu più abbastanza fiori è si ne morenu di
fame, una fiura ci hà mustratu à “Corsica sera” un
bugnu pienu d’ape morte. I vechji è i cinini soffrenu
assai d’issu tempu troppu caldu. Pè isse Francie in
u 2003, assai persone anziane lasciate sole, ne sò
morte, fù un scumpientu !
À u polu nordu, a banca si sdrughje, l’acqua scola
fin’à u scogliu, passa sottu, è stacca i blocchi
smensi di ghjacciu chi sguillanu nantu è si ne falanu
in mare o si sfrumbuleghjanu in l’acqua turchina in
un arcu di sciuma d’una bellezza scema chì ci face
quantuque trimà ! U nivellu di u mare s’hè alzatu da
10 à 20 centimetri di poi l’annata 1850, puderìa
alzassi torna da 9 à 80 centimetri da qui à u 2100 cù
disparità lucale impurtante. Assai foci, lagune è
liturali smarisceranu sott’à l’acqua. Dui centu
milioni di ghjente puderianu esse culpite da e piene.
E nevi eterne spariscenu d’istatina. Quelle di u
” Kilimandjaro” in Tanzanìa d’Africa, chì avemu
cunisciutu in u libbru di Ernestu Hemingway “E
neve eterne di u Kilimandjaro” sò in trà di sparisce.
I ghjacciai di u mondu si ne scolanu è si ne falanu
in mare.
Sò i segni i più visibuli di u scallamentu climaticu.
In Corsica ùn si vede più nivere in cima di i monti
è nant’à u litturale timpeste tamante ùn si n’era mai
vistu sciappendu i stabilimenti d’estate in Aleria è
in Padulella di Moriani pigliendusi a rena di e
marine.
A circulazione oceanica hè sbaitita, u “ Gulf
Stream” currentu caldu chì addulcisce l’inguerni in
Auropa di u Nordu, risicheghja d’arrestassi da
tant’acqua dolce falata da a banca.
L’animali terragni o marini sò in difficulta cum’è
l’orsu biancu, l’ape, i pesci nustrali scambianu di
locu, si ne collanu piu insù, quelli di i tropichi sò
piscati quì. Una millaia di spezie tantu animale ch’è
piante anu da sparisce da quì à u 2050. L’alzata di e
timperature face cresce e malatie - malaria - dengue
- frebba gialla, è altre cicungunia, a spergliera di
l’epidemie hè facilitata da i trasporti muderni.
In l’isule a sapiamu digià chì a pesta venia da fora
! Issa catastrofa grandissima ne simu tutti rispunseuli,
hè una sfida ch’ellu lampa Al Gore, seremu
capaci à fà fronte? Al Gore sò sei anni ch’ellu gira
u mondu, u so filmu “una verità chì disturba”, per discitacci faccia à ‘ssa crisa murtale, per cunvinceci
s’hè messu à u serviziu di u populu di u
mondu. U so nome resterà per l’ umanità più ch’è
quellu di u presidente di l’USA.
Amaestria di l’energia ci dumanda d’agisce nant’à
u CO2(carbonu). Ci vole à sviluppà energie di rimpiazzamentu
cù u sole, l’acqua, u ventu. In Corsica
simu ben piazzati, ùn manchemu di sole ne d’acqua
pè u mumentu, ne di ventu. Ma perchè e duie
centrali di pruduzzione eletrica previste sò termiche,
vole dì à u fuel ? Quelle chì danu u cancaru
cum’è quella di u Vazziu ! L’economicu ci renderà
scemi forse ! Perchè ùn sò sulare appughjate da
centrali idroelettriche è ancu eoliane. Perchè tutti
issi solli un servenu pè finanzà, i nostri tetti in pannelli
fotovoltaìchi, sempre cusì cari, per schiarì,
scaldà è rinfriscà ? Hè una vera sfida pè a C.T.C.
“On commence quand” ? À noi tocca !
Maria Teresia POLI