Ùn ci hè micca ch’è Séguéla, ùn ci hè micca ch’è in Cala Longa…
L’affare Séguéla hà avutu un mèritu : discità l’opinione
pùblica nant’à u periculu di vede u nostru liturale
sfracellatu da e case di i ricconi.
Puntu negativu : i sguardi si portanu tutti nant’à
Bunifaziu, è micca in altrò…
Dapoi chì di u Tribunale Amministrativu di Bastia hà
datu a so decisione di lascià custruisce e villà di Séguéla,
Sulitzer è Delsol in Cala Longa, pare ch’ella si sia discitata
l’opinione pùblica nant’à a quistione di u liturale.>>>
Edgar Morin « U mudellu di u Statu naziunale ùn vale per l’avvene »
Avete passatu dui ghjorni in Corsica per i primi
scontri giovani / circadori urganizati da
l’Università di Corsica, u CNRS è a liga corsa di
scacchi. Serà a prima volta chì venite in
Corsica ?
Sò digià venutu parechje volte. Mi piace assai
st’isula per trè ragiò. Prima, vogliu parlà di i so paisaghji
tremendi. Sò una ricchezza chì ci vole à
difende à tutti i patti. Eppò, mi piace a gastrunumia
corsa. A manghjusca mediterranea mi garba assai.
Peccatu ch’ella si perda, salvune in certi lochi duve
elle si mantenenu e tradizione, cum’è quì. Infine mi
piace assai a psiculugia corsa. Ci hè sta leia, st’arradichera
à l’identità è attempu, un apertura nant’à
u Mediterraniu, nant’à u mondu dinù. Mi campu
quandu sò quì !
Avete travagliatu assai nant’à a quistione di a
cunniscenza. Qualesse sò e caratteristiche di a
sucetà di a cunniscenza ?
Arrigistremu oghje una mansa di nutizie è di cunniscenze.
Ma sta situazione vene paradussale. À
rombu ch’elle s’accatastessinu e cunniscenze, u
mondu si face di menu capiscitoghju chè nanzu.
Perchè ? Ci mancanu i mezi d’urganizà ste cunniscenze.
Pensanu certi ch’ella hè l’ecunumia chì
spiega u mondu, pensanu d’altri ch’ella hè a demugrafia,
d’altri e religione, e credenze. D’altri dicenu
chì sò e lotte etniche… Di fatti, avemu tuttu
attempu, intricciatu, in interazzione unu nant’à l’altru,
unu cun l’altru. Di e volte, vene difficiule à capì
u perchè cumu d’azzione chì inghjennanu cunsequenze
inaspittate.
>>>

Quale serà u prussimu pippol sarko-roccaserristu à custruisce in Cala Longa ? Vutate !
Dopu à Séguéla, Kouchner, Jean Reno è Clavier,
quale serà u prussimu ?
Quale serà u prussimu pippol sarko-rocca serristu à
custruisce in Cala Longa ? Vutate !
A sapete bè, ciò ch’ellu ci vole à chjamà avà
L’Extrême Sud (ùn face digià più parte di a
Corsica...) hè diventatu una riserva di pippol amichi
di Sarko è di Camille de Roccaser (hè cusì chì ellu
prununzia u so nome, allora rispettemulu !).
Allora postu chì Christian Clavier, Jean Reno,
Bernard “frittella” Kouchner è Jacques Séguéla anu
mustratu a via, quale serà u prussimu ?>>>

Ghjuvan Carlu Orsucci, Mere di Bunifaziu
Avete pigliatu a merria di Bunifaziu di marzu,
mettendu à palesu una rumpitura cun a vechja
municipalità. Oghje, si custruisce sempre in
Cala Longa è da fora, pare chì tuttu sia rimessu
in quistione. Di manera cuncreta, ch’hà purtatu
allora, d’avè vutatu per voi ?
Cunniscìate u cuntenutu di u nostru prugramma
eletturale chì avia previstu di mantene a custruttibilità
di a zona di Cala Longa, cù una vuluntà forte
di vedeci una urbanizazione cuntrullata. Sta
vuluntà s’hè materializata u ghjovi 29 di maghju,
quandu à u Cunsigliu Municipale avemu lanciatu
una mudificazione di u regulamentu di zona per
permette di limità l’impatti visuali è nant’à l’ambiu.
Però, a nostra pretensione à incarnà a rumpitura
hè sempre forte, perchè chì à u cuntrariu di i
nostri predecessori è di i nostri avversarii, ùn previdemu
nisuna custruzzione nant’à i siti sensibili di
Balistra, Tonnara è Cannetu. Dinù, avemu l’intensione
di riesce nant’à u pianu suciale, chì dapoi u
1986 in Bunifaziu nisun allogiu suciale hè statu
custruitu. Ci travagliemu. A rumpitura ùn si riassume
sola à i cartulari di Cala Longa è di l’urbanisimu,
d’astri cartulari impurtanti sò da
agguantà.>>>

Prutezzione di u liturale : ciò ch’ellu si face in altrò
Mentre chì in Corsica si parla di « désanctuariser
» u liturale è di custruisce unepochi
di golfs pè turisti ricchi, in Sardegna è in
Spagna si cerca à u cuntrariu di prutege ciò
ch’ellu ferma di vèrgine.
In Sardegna, u presidente Renato Soru hà
pigliatu una misura forte pè prutege u liturale
di l’isula surella : e custruzzione nove vicine
di u mare sò difese nant’à 1.760 chilòmetri. À
cantu, a nostra piccula « banda di i centu metri
» face piuttostu pietà. Prugetti di cumplessi
tùristichi sò stati suspesi nant’à a Costa
Smeralda. A Sardegna vene dinù di creà un
organisimu incaricatu di cumprà e piaghje pè
prutegelle, nant’à u mudellu di u Cunservatoriu
di u Liturale.>>>

Culletivu Parlemu Corsu
U cullettivu Parlemu Corsu hà un annu. À chì
ne site ?
« Parlemu Corsu ! » hà un annu, è pudemu fà un
prima bilanciu. L’uriginalità di a dimarchja hè chì u
cullittivu d’una parti faci dumandi à i puderi pùblichi
è d’una antra parti cerca d’agiscia di manera
cuncreta à nantu à u tarrenu. L’aspettu rivindicativu
hè matirializatu cù a noscia pitizioni : oghji conta
dighjà più di 2500 signaturi ! Avemu, a sapeti, un
situ internet (www.parlemucorsu.com) è po prisintemu
a noscia pitizioni in i diffarenti fieri artigianali
di l’ìsula. Par ciò ch’eddi sò l’azzioni cuncreti emu
giniralizatu a pràtica di i « stondi ». Stondi ci n’hè
statu in Portivechju, Patrimoniu, Ghisunaccia, Sartè
è Corscia. Veni à dì ch’è no spassighjemu in a
Còrsica sana è pà i mesa ch’affàccani parechji sò
privisti. Ci hè dunqua una dumanda è u cuncettu
t’hà u successu. Hè ripresu daltrondi in certi loca :
Lucu di Nazza, Figari o ancu Bastìa (cù i “caffè in
corsu”). À cantu à i stondi emu sviluppatu un antru
cuncettu : quiddu di u dibàttitu in lingua corsa cù a
missa à dispusizioni di parsoni incaricati di traducia
in francesu par l’aienti ch’ùn capìscini micca.
L’emu pruvatu cù succesu davanti à un pùblicu di
200 parsoni à a sinemateca di Portivechju dopu à a
prughjizzioni di u filmu di Robin Renucci «
Sempre Vivu ! ». L’idea hè di muscià ch’ùn ci voli
à intirdìsciasi di parlà corsu è chì di sicuru, participà
à u so rinnovu dumanda u sforzu di tuttu inghjunu.>>>

E Nutizie |
|
|
| |